Oltencele, cele mai frumoase !

Oltencele sunt cele mai frumoase femei din România. More | Mai mult »

La tara în Oltenia

Viata ecologica, un vis oltenesc... More | Mai mult »

Oltenii & restu lumii

Ca in fiecare an, festivalul - Oltenii &...Restu Lumii - a debutat cu vestita Vama olteneasca, la Podul de peste Olt, unde cei care au tranzitat orasul au fost intampinati cu fanfara, dansuri, pastrama, mamaliga, vin si praz. More | Mai mult »

Olteni în Franta

Doi Olteni isi fac rost de o excursie in Franta, dar ei erau bota la franceza. Dupa o perioda de timp, in care s-au plimbat si au cascat gurile peste tot, li s-a facut foame... More | Mai mult »

Slatina, orașul de aluminiu

Slatina s-a impus din cele mai vechi timpuri ca un important centru comercial și meșteșugăresc. More | Mai mult »

 

Category Archives: Slatina

IEFTIN CA BRAGA LA SLATINA. „Atletul albanez”, prăvălia familiei Memish: cum s-a păstrat vie tradiţia de 300 de ani a vânzătorilor de bragă din România

Istoria afacerii familiei Memish în România începe acum 300 de ani. Pe la 1700, ajungeau în Ţara Românească primii Memishi, care se îndeletniceau cu negoţul de dulciuri şi băuturi tradiţionale albaneze. Veneau vară de vară şi numai iernile şi le petreceau acasă. În 2012, afacerea familiei Memish împlinea o sută de ani de existenţă. Vezi povestea singurei firme private din România comunistă.

Cum s-a născut „Atletul albanez”

După mai bine de două veacuri de negoţ în Ţara Românească, în primăvara anului 1912, unul dintre Memishi a cinstit primăria slătineană cu premiul pe care l-a câştigat, din respect pentru oameni.

„În primăvara lui 1912 a venit un circ la Slatina şi exista un număr de lupte greco-romane. Premiul era de 300 de napoleoni de aur, iar un strămoş de-al nostru s-a înscris şi a câştigat”, povesteşte Imer Memish, reprezentant al aripii tinere a familiei. „Din respect pentru oraş şi pentru cetăţeni, el a donat banii primăriei, care, la rându-i, a oferit afacerii numele de Atletul albanez, care funcţionează fără încetare din 1912”, punctează albanezul naturalizat.

Imer Memish, în faţa pravăliei de care se ocupă

Vremurile grele ale veacului trecut i-au făcut să rămână aici, să trăiască alături de „fraţii lor”. „Ştiaţi că, la origini, albanezii şi românii sunt fraţi? Ne tragem din daci şi din iliri, două popoare înrudite. Vlah, cum li se zicea înainte locuitorilor de aici, înseamnă frate în albaneză”, punctează Imer. Astfel, la sfârşitul anilor ’30, Daud si Ghiulia au devenit primii membri ai familiei Memish care s-au stabilit definitiv în România.

Astăzi, familia Memish are două „prăvălii” în oraş, cum le place să le denumească. Ziua lor începe devreme şi se termină seara târziu. În fiecare dimineaţă, ei fac halviţă, baclava, îngheţată, rahat, bragă şi citronadă, după „reţete vechi, transmise din generaţie în generaţie”. „Reţetele sunt vechi şi sunt transmise de la părinţii noştri, care le-au luat de la părinţii lor şi tot aşa”, spune Hashim Memish, seniorul familiei.

„Iar pentru că produsele noastre nu conţin conservanţi, trebuie să ne trezim şi să facem în fiecare dimineaţă ceea ce punem pe raft”, povesteşte Imer. „Începem cu băuturile, cu braga şi citronada, şi cu îngheţata, şi continuăm cu baclavaua şi rahatul tradiţional”.

Copiii familiei obişnuiesc să stea în laboratoare şi să asiste la procesul de fabricare a bunătăţilor, însă părinţii au grijă să le transmită reţetele doar atunci când sunt suficient de maturi pentru a înţelege cu adevărat importanţa lor pentru identitatea familiei.

mai mult la :  gandul.info

O avarie la o magistrală a Transgaz a lăsat Slatina fără gaze. „Daţi-ne orice!“, s-au adresat slătinenii angajatelor de la vitrinele cu vânzare asistată

O avarie la o magistrală de transport a Transgaz a lăsat municipiul Slatina fără gaze joi după-amiaza, 4 octombrie 2018, deocamdată neputându-se preciza când se va relua alimentarea.

Problema a apărut în jurul orei 17,30, reprezentanţii furnizorului de gaze anunţând Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Olt că se lucrează pentru remediere.
„Ni s-a transmis că echipele sunt în teren, fără să ni se precizeze cât va dura intervenţia“, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Olt, Alin Băsăşteanu. În câteva ore s-au umplut hipermarket-urile, cozile la vitrinele cu vânzare asistată crescând de la o oră la alta, în acelaşi timp rafturile golindu-se. „Pui nu mai aveţi, nimic-nimic?“, „Doar asta a mai rămas?“, a fost reacţia celor care au ajuns după ora 20,00, când au fost nevoiţi să se mulţumească doar cu salată şi alte câteva sortimente preparate.

GazetaNoua.ro : Istorie locală. Slătineanu, o familie de greci care și-a luat numele de la Slatina

Familia de greci rămasă în istorie ca Slătineanu, de la numele Slatinei, a influenţat decisiv istoria localităţii de pe malul Oltului, prin construcţie unei biserici şi înfiinţarea cele de a treia şcoală din Ţara Românească, după Bucureşti şi Craiova.

Istoricul Aurelia Grosu notează că nu se cunoaște numele inițial al familiei, greci veniți din insula Kasos și stabiliți pe la anul 1650 în Slatina, de unde și-au luat numele.

În anul 1736, frații Iane și Necula zidesc biserica Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în documentele mai vechi drept Mănăstirea Maica Precista.

„Aici a funcționat una din primele școli din Slatina, iar peste un secol, în 1846, funcționa Școala de Fete, a treia din țară, după București și Craiova. Au mai construit o biserică pe moșia de la Brebeni și o postăvărie, cu 30 de lucrători, pe moșia de la Tânpeni (Movileni)”, mai spune Aurelia Grosu.

Prestigiul și influența le asigură o poziție privilegiată în București.

„Marele vornic Radu Slătineanu și Safta din neamul boierilor Fălcoianu de la Fălcoiu, pe lângă casele de pe Podul Mogoșoaiei/Calea Victoriei, ridică în anul 1801 un rând de case și pe moșia din apropierea capitalei, numită Săftica, după numele jupânesei lui Safta; denumirea se păstrează și astăzi – satul Săftica, comuna Balotești, judeţul Ilfov”, arată istoricul din Slatina. 

Preşedintele TSD Slatina, un nenorocit , despre românii din străinătate veniţi la protest: „Să vă fie ruşine, mizeriilor!“

Aflat în concediu în Grecia, preşedintele TSD Slatina a postat un comentariu la o ştire despre protestul românilor veniţi din străinătate, numindu-i pe aceştia „mizerii“.

Tânărul de 28 ani, ales în această primăvară preşedinte al organizaţiei de tineret Slatina a PSD, se află în concediu în Grecia, de acolo comentând, ieri, pe Facebook, o ştire DIGI 24 despre protestul pregătit de românii din străinătate. „La vot nu ieşiţi, la circ sunteţi primii! Să vă fie ruşine, mizeriilor!“, a scris Alexandru Berechet, care pe lângă funcţia politică ocupă şi un post de consilier în Consiliul local Slatina şi postul de director de marketing la societatea Dezvoltare Urbană Slatina, înfiinţată de primărie anul trecut pentru a se ocupa de lucrările de peisagistică din municipiu.

Reacţiile internauţilor nu s-au lăsat aşteptate, cei deranjaţi de limbajul tânărului director replicând: „Îmi este ruşine…că eşti român!“, „Mergi la somn, e deja târziu pentru tine,“, Penibil, observ că ne mândrim cu poza de profil… Nu ai niciun drept să jigneşti“, „Te-ai trezit şi tu? Mai cauţi loc spre Madagascar, am auzit că se ocupă locurile repede“.

Sub avalanşa de răspunsuri, Alexandru Berechet a mai postat un „Nebunilor!“, şi încercând să explice sensul primei postări a scris: „Suntem cred că vreo 12 milioane cu drept de vot… am ieşit câţiva la vot… nu vreau să decidă sau să mă înjure unu care spărgea seminţe şi bea bere în duminica votului şi acum s-a trezit că ar ieşi la miting… că are impresia că i se cuvine orice!“.

Judeţul Olt s-a clasat, la majoritatea tururilor de alegeri, pe unul din primele două locuri în ierarhia naţională ca procente obţinute de PSD, lupta ducându-se inclusiv pe Facebook, Alex Berechet făcând parte din echipa care se ocupă de anumite conturi de Facebook.

Festival de dansuri populare la Slatina ca înainte de 1989. „Capul sus, disciplină, zâmbet!”

Un festival de dansuri populare a adunat pe esplanada din Slatina 5.000 de copii şi sute de dascăli. Pentru nostalgici, coregrafia sincron și întreaga desfășurare din piață au readus în minte o imagine des întâlnită înainte de ’89. Evenimentul a avut şi câteva scăpări: copiii au intrat în scenă după opt ore de aşteptare, iar organizatorii au uitat să aducă toalete.

Pe esplanada din centrul oraşului Slatina, mii de copii exersează de zor dansuri tradiționale. În ciuda căldurii, sunt îmbrăcaţi în costume populare cu fote de lână și căciuli de blană. Stau pe platoul de piatră de peste 3 ore şi mai au de așteptat încă 4 ore pentru a-și prezenta momentul.

„De la patru ați venit aici și o să jucați tocmai la ora 11?

Da, da. Și acasă o să ajungem pe la 1 sau 2.

Și părinții voștri ce au zis de treaba asta?

Riscul meseriei!

Au zis că or să ne aștepte unde o să ajungă autocarul” – filmare cu camera ascunsă

Cei 5.000 de copii din toată ţara sunt însoţiţi de părinţi şi profesori. Odată ajunși pe platoul central, oamenii constatată că lipsesc toaletele, iar organizarea lasă de dorit.

%d blogeri au apreciat: